În 1966, analistul financiar Harry Browne i-a scris o scrisoare de Crăciun fiicei sale, în vârstă de nouă ani, scrisoare care este citată și astăzi. El i-a explicat că nimic în această lume—nici măcar iubirea—nu ar trebui luată de-a gata.

Draga mea,

Este vremea Crăciunului și mă confrunt cu aceeași veche problemă: ce dar să-ți ofer. Știu ce îți aduce bucurie—cărți, jocuri, rochițe. Dar eu sunt un om egoist, recunosc. Vreau să-ți ofer ceva care să rămână cu tine mai mult decât câteva zile sau chiar câțiva ani. Vreau să-ți dau un dar care să-ți amintească de mine în fiecare Crăciun. Și, știi, cred că l-am găsit. Am să-ți ofer un adevăr simplu, dar prețios, care mie mi-a luat ani de zile să-l învăț. Dacă îl vei înțelege acum, viața ta va fi îmbogățită în nenumărate feluri și te va scuti de multe necazuri în viitor.

Iată-l: nimeni nu îți datorează nimic.

Asta înseamnă că nimeni nu trăiește pentru tine, copilul meu. Pentru că nimeni nu este tu. Fiecare om trăiește pentru sine. Singurul lucru pe care îl poate simți cu adevărat este propria sa fericire. Dacă înțelegi că nimeni nu are datoria de a-ți organiza fericirea, te vei elibera de povara unor așteptări imposibile.

Asta înseamnă că nimeni nu este obligat să te iubească. Dacă cineva te iubește, este pentru că există ceva special în tine care îi aduce bucurie. Descoperă ce este acel ceva, cultivă-l, și atunci iubirea celor din jur se va înmulți.

Când oamenii fac ceva pentru tine, o fac doar pentru că își doresc, pentru că reprezinți pentru ei ceva valoros, ceva ce le trezește dorința de a te bucura. Dar nu o fac pentru că se simt obligați. Dacă prietenii vor să fie alături de tine, o fac nu din obligație.

Nimeni nu este obligat să te respecte. Și unii nu vor fi buni cu tine. Dar în clipa în care vei înțelege că nimeni nu este dator să-ți facă bine și că unii pot fi chiar răi, vei învăța să-i eviți. Pentru că nici tu nu le datorezi nimic.

Încă o dată: nimeni nu îți datorează nimic.

Trebuie să devii cea mai bună, înainte de toate, pentru tine însăți. Pentru că, dacă reușești, oamenii vor dori să fie în jurul tău, să-ți ofere daruri în schimbul a ceea ce le oferi tu. Iar unii nu vor. Și motivele nu vor avea nimic de-a face cu tine. Dacă se întâmplă asta, caută alte legături. Nu transforma problemele altora în povara ta.

În momentul în care vei înțelege că dragostea și respectul celor din jur se câștigă, nu vei mai aștepta imposibilul și nu vei mai fi dezamăgită. Nimeni nu este obligat să-și împartă cu tine bunurile, sentimentele sau gândurile. Și dacă o face, va fi doar pentru că le-ai câștigat. Atunci vei putea fi mândră de iubirea și respectul autentic al prietenilor tăi. Dar niciodată să nu le iei de bune. Dacă faci asta, vei pierde totul. Ei nu sunt „ai tăi de drept”. Trebuie să-i câștigi și să-i meriți în fiecare zi.

O povară uriașă a fost ridicată de pe umerii mei în clipa în care am înțeles că nimeni nu îmi datora nimic. Atâta timp cât credeam că mi se cuvine, iroseam o cantitate enormă de energie, fizică și emoțională, cerând partea mea. Dar nimeni nu-mi datora bună-cuviință, respect, prietenie, politețe sau inteligență. Și, în clipa în care am înțeles asta, am început să primesc mult mai multă satisfacție din fiecare relație. M-am concentrat pe oamenii care își doreau să facă acele lucruri de care aveam nevoie. Și a funcționat pentru mine—cu prieteni, parteneri de afaceri, iubite, vânzători și străini. Îmi amintesc mereu că pot obține ceea ce îmi doresc doar dacă pășesc în lumea celuilalt. Trebuie să înțeleg cum gândește, ce prețuiește, ce își dorește, în cele din urmă. Doar atunci pot obține de la el ceea ce caut. Și doar înțelegând omul pot să îmi dau seama dacă, de fapt, am nevoie de ceva de la el.

Nu este ușor să rezum în câteva pagini ceea ce mi-a luat ani să învăț. Dar poate, dacă vei reciti această scrisoare în fiecare Crăciun, sensul ei îți va deveni mai clar cu fiecare an.

NIMENI NU ÎȚI DATOREAZĂ NIMIC.